Dacă firma ta cumpără sau vinde mărfuri către alte țări din Uniunea Europeană, e posibil să fi auzit termenul „Intrastat" — de obicei de la contabil, de la un partener de afaceri, sau, mai rău, de la un control. Iată explicat simplu, fără jargon.
Ce este, de fapt, declarația Intrastat
Intrastat e sistemul prin care statele din Uniunea Europeană colectează statistici despre schimburile de mărfuri dintre ele. Nu e o taxă și nu e legată de TVA — e strict o raportare statistică, dar depunerea ei corectă și la timp e obligatorie prin lege pentru firmele care depășesc un anumit prag valoric.
În România, declarația se transmite lunar către Institutul Național de Statistică (INS), separat pentru:
- Expedieri (Dispatches) — mărfuri trimise din România către alt stat membru UE
- Sosiri (Arrivals) — mărfuri primite în România dintr-un alt stat membru UE
Cine trebuie s-o depună
Nu toate firmele care fac comerț intra-UE trebuie să depună Intrastat — doar cele care depășesc pragul valoric anual stabilit de INS, separat pentru expedieri și pentru sosiri.
ℹ️ Pragul pentru 2026: 1.000.000 lei, separat pentru expedieri și separat pentru sosiri (aceeași valoare ca în 2025, menținută pentru anul curent). Sursă: CECCAR Business Magazine și JURIDICE.ro, pe baza Ordinului INS aplicabil din 1 ianuarie 2026. Cifra se poate schimba de la un an la altul — dacă citești acest articol mai târziu, întreabă-ne și verificăm pragul valabil atunci.
Ce contează de reținut:
- Pragul se calculează pe valoarea cumulată a schimburilor intra-UE dintr-un an calendaristic, nu per tranzacție.
- Odată depășit pragul într-o lună, obligația de raportare rămâne activă cel puțin până la finalul anului (uneori și în anul următor).
- Există două niveluri de prag: unul pentru raportare de bază, altul (mai mare) pentru raportare detaliată — cu informații suplimentare precum Incoterms și codul de tranzacție.
De ce contează, chiar dacă pare o formalitate minoră
Multe firme depășesc pragul Intrastat fără să-și dea seama — mai ales cele aflate în creștere, care nu au monitorizat activ volumul de schimburi intra-UE. Problema apare de obicei nu în momentul depășirii, ci la un control ulterior, când se descoperă că lunile anterioare nu au fost raportate.
Nedepunerea la timp sau depunerea cu erori poate atrage amenzi contravenționale — motiv suficient ca firmele cu volum de schimburi în creștere să verifice periodic, nu doar o dată pe an. (Detaliem exact ce se întâmplă într-un astfel de caz în articolul despre consecințele unei declarații greșite sau întârziate.)
Ce presupune, concret, o declarație corectă
Pentru fiecare tranzacție inclusă în declarație e nevoie de:
- Codul vamal (NC8) al mărfii
- Valoarea statistică a tranzacției
- Țara de origine/destinație
- Modul de transport
- Condiția de livrare (Incoterms), pentru raportarea detaliată
Aici e, de obicei, partea care consumă cel mai mult timp intern — mai ales dacă firma nu are pe cineva dedicat acestei sarcini, sau dacă persoana responsabilă o face „pe lângă" alte atribuții.
Ce poți face
Dacă nu ești sigur dacă firma ta depășește pragul, sau dacă vrei pur și simplu să nu mai gestionezi intern această raportare lunară, ne poți scrie — verificăm situația ta concretă și îți spunem clar unde te încadrezi, fără obligații.
Nu mai vrei să gestionezi Intrastat-ul intern?
Preluăm totul, de la coduri vamale până la transmiterea la INS, la un preț fix, lunar.
Cere o ofertă